Chapter 22

 (Cqtre mai marele ckntqreyilor. Se ckntq ca ,,cerboaica zorilor``. Un psalm al lui David.) Dumnezeule! Dumnezeule! Pentruce m`ai pqrqsit, wi pentruce Te depqrtezi fqrq sq-mi ajuyi wi fqrq s`asculyi plkngerile mele?

 Strig ziua, Dumnezeule, wi nu-mi rqspunzi: strig wi noaptea, wi tot n`am odihnq.

 Totuw Tu ewti Cel Sfknt, wi Tu locuiewti kn mijlocul laudelor lui Israel.

 Kn Tine se kncredeau pqrinyii nowtri: se kncredeau, wi -i izbqveai.

 Strigau cqtre Tine, wi erau scqpayi; se kncredeau kn Tine, wi nu rqmkneau de ruwine.

 Dar eu sknt vierme, nu om, am ajuns de ocara oamenilor wi dispreyuit de popor.

 Toyi ceice mq vqd kwi bat joc de mine, kwi deschid gura, dau din cap wi zic:

 ,,S`a kncrezut kn Domnul! Sq -l mkntuiascq Domnul, sq -l izbqveascq, fiindcq -l iubewte!`` -

 Da, Tu m`ai scos din pkntecele mamei, m`ai pus la adqpost de orice grijq la ykyele mamei mele;

 de cknd eram la sknul mamei, am fost supt paza Ta, din pkntecele mamei ai fost Dumnezeul meu.

 Nu Te depqrta de mine, cqci s`apropie necazul, wi nimeni nu-mi vine kn ajutor.

 O mulyime de tauri sknt kmprejurul meu, niwte tauri din Basan mq knconjoarq.

 Kwi deschid gura kmpotriva mea, ca un leu, care sfkwie wi rqcnewte.

 Am ajuns ca apa, care se scurge, wi toate oasele mi se despart; mi s`a fqcut inima ca ceara, wi se topewte knlquntrul meu.

 Mi se usucq puterea ca lutul, wi mi se lipewte limba de cerul gurii: m`ai adus kn yqrkna moryii.

 Cqci niwte ckni mq knconjoarq, o ceatq de nelegiuiyi dau tkrcoale kmprejurul meu, mi-au strqpuns mknile wi picioarele:

 toate oasele aw putea sq mi le numqr. Ei, knsq, pkndesc wi mq privesc;

 kwi kmpart hainele mele kntre ei, wi trag la sory pentru cqmawa mea.

 Dar Tu, Doamne, nu Te depqrta! Tu, Tqria mea, vino de grabq kn ajutorul meu!

 Scapq-mi sufletul de sabie, wi viaya din ghiarele cknilor!

 Scapq-mq din gura leului, wi scoate-mq din coarnele bivolului!

 Voi vesti Numele Tqu frayilor mei, wi Te voi lquda kn mijlocul adunqrii.

 Cei ce vq temeyi de Domnul, lqudayi -L! Voi toyi, sqmknya lui Iacov, slqviyi -L! Cutremurayi-vq knaintea Lui, voi toyi, sqmknya lui Israel!

 Cqci El nici nu dispreyuiewte, nici nu urqwte necazurile celui nenorocit, wi nu-Wi ascunde Faya de el, ci kl ascultq cknd strigq cqtre El.

 Kn adunarea cea mare, Tu vei fi pricina laudelor mele: wi-mi voi kmplini juruinyele kn faya celor ce se tem de Tine.

 Cei sqraci vor mknca wi se vor sqtura, ceice cautq pe Domnul, Kl vor lquda: veselq sq vq fie inima pe vecie!

 Toate marginile pqmkntului kwi vor aduce aminte wi se vor kntoarce la Domnul: toate familiile neamurilor se vor knchina knaintea Ta.

 Cqci a Domnului este kmpqrqyia: El stqpknewte peste neamuri.

 Toyi cei puternici de pe pqmknt vor mknca wi se vor knchina wi ei; knaintea Lui se vor pleca toyi ceice se pogoarq kn yqrknq, ceice nu pot sq-wi pqstreze viaya.

 O sqmknyq de oameni li va sluji; wi se va vorbi despre Domnul cqtre ceice vor veni dupq ei.

 Acewtia vor veni wi vor vesti dreptatea Lui, vor vesti lucrarea Lui poporului care se va nawte.