Chapter 17

 Mai bine o bucatq de pkne uscatq, cu pace, deckt o casq plinq de cqrnuri, cu ceartq! -

 Un argat cu minte stqpknewte peste fiul care face ruwine, wi va kmpqryi mowtenirea cu frayii lui.

 Tigaia lqmurewte argintul, wi cuptorul lqmurewte aurul; dar Cel ce kncearcq inimile, este Domnul. -

 Cel rqu ascultq cu luare aminte la buza nelegiuitq, wi mincinosul pleacq urechea la limba nimicitoare. -

 Cine kwi bate joc de sqrac, kwi bate joc de Cel ce l -a fqcut; cine se bucurq de o nenorocire, nu va rqmknea nepedepsit. -

 Copiii copiilor sknt cununa bqtrknilor, wi pqrinyii sknt slava copiilor lor. -

 Cuvintele alese nu se potrivesc kn gura unui nebun; cu ckt mai puyin cuvintele mincinoase kn gura unui om de viyq aleasq! -

 Darurile par o piatrq scumpq kn ochii celor ce le primesc: ori kncotro se kntorc, izbkndesc. -

 Cine acopere o grewalq, cautq dragostea, dar cine o pomenewte mereu kn vorbirile lui, desbinq pe prieteni. -

 O mustrare pqtrunde mai mult pe omul priceput, deckt o sutq de lovituri pe cel nebun. -

 Cel rqu nu cautq deckt rqscoalq, dar un sol fqrq milq va fi trimes kmpotriva lui. -

 Mai bine sq kntklnewti o ursoaicq jefuitq de puii ei, deckt un nebun kn timpul nebuniei lui. -

 Celui ce kntoarce rqu pentru bine, nu -i va pqrqsi rqul casa. -

 Knceputul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmq cearta knainte de a se knteyi. -

 Cel ce iartq pe vinovat wi oskndewte pe cel nevinovat, sknt amkndoi o sckrbq knaintea Domnului. -

 La ce slujewte argintul kn mkna nebunului? Sq cumpere knyelepciunea?... Dar n`are minte. -

 Prietenul adevqrat iubewte oricknd, wi kn nenorocire ajunge ca un frate. -

 Omul fqrq minte dq chezqwie, se pune chezaw pentru aproapele squ. -

 Cine iubewte certurile iubewte pqcatul, wi cine-wi zidewte poarta prea knaltq, kwi cautq pieirea. -

 Cel cu inimq prefqcutq nu gqsewte fericirea, wi cel cu limba stricatq cade kn nenorocire. -

 Cine dq nawtere unui nebun va avea kntristare, wi tatql unui nebun nu poate sq se bucure. -

 O inimq veselq este un bun leac, dar un duh mkhnit usucq oasele. -

 Cel rqu primewte daruri pe ascuns, ca sq suceascq wi cqile dreptqyii. -

 Knyelepciunea este kn faya omului priceput, dar ochii nebunului o cautq la capqtul pqmkntului. -

 Un fiu nebun aduce necaz tatqlui squ, wi amqrqciune celei ce l -a nqscut. -

 Nu este bine sq oskndewti pe cel neprihqnit la o gloabq, nici sq lovewti pe cei de neam ales din pricina neprihqnirii lor. -

 Cine kwi knfrkneazq vorbele, cunoawte wtiinya, wi cine are duhul potolit este un om priceput. -

 Chiar wi un prost ar trece de knyelept dacq ar tqcea, wi de priceput dacq wi-ar yinea gura.