Chapter 1

Era pe vremea lui Ahawverow, al acelui Ahawverow care domnea dela India pknq kn Etiopia peste o sutq douqzeci wi wapte de yinuturi.

Kmpqratul Ahawverow wedea atunci pe scaunul lui kmpqrqtesc la Susa, kn capitalq.

Kn al treilea an al domniei lui, a dat un ospqy tuturor domnitorilor wi slujitorilor sqi. Cqpeteniile owtirii Perwilor wi Mezilor, mai marii wi capii yinuturilor, s`au strkns knaintea lui.

El le -a arqtat bogqyia strqlucitq a kmpqrqyiei lui wi slava minunatq a mqrimii lui, kn multe zile, timp de o sutq optzeci de zile.

Dupq ce au trecut aceste zile, kmpqratul a dat kntregului popor care se afla kn capitala Susa, dela cel mai mare pknq la cel mai mic, un ospqy, care a yinut wapte zile, kn curtea grqdinii casei kmpqrqtewti.

Covoare albe, verzi wi albastre, erau legate cu funii de in supyire wi de purpurq de niwte verigi de argint wi de niwte stklpi de marmorq. Paturi de aur wi de argint stqteau pe o podealq de porfir, de marmorq, de sidef wi de pietre negre.

Iar de bqut turnau kn vase de aur, de felurite soiuri. Era belwug de vin kmpqrqtesc, mulyqmitq dqrniciei kmpqratului.

Dar nimeni nu era silit sq bea, cqci kmpqratul poruncise tuturor oamenilor din casa lui sq facq dupq voia fiecqruia.

Kmpqrqteasa Vasti a dat wi ea un ospqy femeilor, kn casa kmpqrqteascq a kmpqratului Ahawverow.

A waptea zi, pe cknd inima kmpqratului era veselq de vin, a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona Bigta, Abagta, Zetar wi Carcas, cei wapte fameni cari slujeau knaintea kmpqratului Ahawverow,

sq aducq kn faya lui pe kmpqrqteasa Vasti, cu cununa kmpqrqteascq, pentruca sq arate frumuseya ei popoarelor wi mai marilor sqi, cqci era frumoasq la chip.

Dar kmpqrqteasa Vasti n`a vrut sq vinq, cknd a primit prin fameni porunca kmpqratului. Wi kmpqratul s`a supqrat foarte tare, s`a aprins de mknie.

Atunci kmpqratul a vorbit cu knyelepyii cari cunowteau obiceiurile vremii. Cqci awa se puneau la cale treburile kmpqratului: knaintea tuturor celor ce cunowteau legile wi dreptul.

Avea lkngq el pe Carwena, pe Wetar, pe Admata, pe Tarsis, pe Meres, pe Marsena, pe Memucan, wapte domnitori ai Persiei wi Mediei, cari vedeau faya kmpqratului wi cari aveau locul kntki kn kmpqrqyie.

,,Ce trebuie``, a zis el, ,,sq se facq kmpqrqtesei Vasti, dupq lege, pentrucq n`a kmplinit ce i -a poruncit kmpqratul Ahawverow prin fameni?``

Memucan a rqspuns knaintea kmpqratului wi domnitorilor: ,,Nu numai fayq de kmpqrat s`a purtat rqu kmpqrqteasa Vasti; ci wi fayq de toyi domnitorii wi toate popoarele cari sknt kn toate yinuturile kmpqratului Ahawverow.

Cqci fapta kmpqrqtesei va ajunge la cunowtinya tuturor femeilor, wi le va face sq-wi nesocoteascq bqrbayii. Ele vor zice: ,Kmpqratul Ahawverow a poruncit sq i se aducq knainte kmpqrqteasa Vasti, wi ea nu s`a dus.`

Wi kn ziua aceasta crqiesele Persiei wi Mediei, cari vor afla de fapta kmpqrqtesei, vor vorbi tot awa tuturor cqpeteniilor kmpqratului: de aici va veni mult disprey wi mknie.

Dacq kmpqratul gqsewte cu cale, sq se dea poruncq din partea lui wi sq se scrie kn legile Perwilor wi Mezilor, cu arqtare cq nu trebuie sq se calce, o poruncq kmpqrqteascq, dupq care Vasti sq nu se mai arate knaintea kmpqratului Ahawverow. Iar kmpqratul sq dea vrednicia de kmpqrqteasq alteia, mai bunq deckt ea.

Porunca kmpqratului se va vesti astfel kn toatq kmpqrqyia lui, -cqci este mare-wi toate femeile vor da cinste bqrbayilor lor, dela mare pknq la mic.``

Pqrerea aceasta a fost primitq de kmpqrat wi de domnitori, wi kmpqratul a lucrat dupq cuvkntul lui Memucan.

A trimes scrisori tuturor yinuturilor din kmpqrqyia lui, fiecqrui yinut dupq scrierea lui, wi fiecqrui popor dupq limba lui; ele spuneau cq orice bqrbat trebuie sq fie stqpkn kn casa lui, wi cq va vorbi limba poporului squ.