Chapter 3

O, Galateni nechibzuiyi! Cine v`a fermecat, pe voi, knaintea ochilor cqrora a fost zugrqvit Isus Hristos ca rqstignit?

Iatq numai ce voiesc sq wtiu dela voi: prin faptele Legii ayi primit voi Duhul, ori prin auzirea credinyei?

Sknteyi awa de nechibzuiyi? Dupq ce ayi knceput prin Duhul, vreyi acum sq sfkrwiyi prin firea pqmknteascq?

Kn zqdar ayi suferit voi atkt de mult? Dacq, kn adevqr, e kn zqdar!

Cel ce vq dq Duhul wi face minuni printre voi, le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinyei?

Tot awa wi ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, wi credinya aceasta i -a fost socotitq ca neprihqnire.``

Knyelegeyi wi voi dar, cq fii ai lui Avraam sknt cei ce au credinyq.

Scriptura, de asemenea, fiindcq prevedea cq Dumnezeu va socoti neprihqnite pe Neamuri, prin credinyq, a vestit mai dinainte lui Avraam aceastq veste bunq: ,,Toate neamurile vor fi binecuvkntate kn tine.``

Awa cq cei ce se bizuiesc pe credinyq, sknt binecuvkntayi kmpreunq cu Avraam cel credincios.

Cqci toyi cei ce se bizuiesc pe faptele Legii, sknt supt blestem; pentrucq este scris: ,,Blestemat este oricine nu stqruiewte kn toate lucrurile scrise kn cartea Legii, ca sq le facq.``

Wi cq nimeni nu este socotit neprhqnit knaintea lui Dumnezeu, prin Lege, este knvederat, cqci ,,cel neprihqnit prin credinyq va trqi.``

Knsq Legea nu se kntemeiazq pe credinyq; ci ea zice: ,,Cine va face aceste lucruri, va trqi prin ele``.

Hristos ne -a rqscumpqrat din blestemul Legii, fqckndu-Se blestem pentru noi, -fiindcq este scris: ,,Blestemat e oricine este atkrnat pe lemn`` -

pentruca binecuvkntarea vestitq lui Avraam sq vinq peste Neamuri, kn Hristos Isus, awa ca, prin credinyq, noi sq primim Duhul fqgqduit.

Frayilor, (vorbesc kn felul oamenilor), un testament, chiar al unui om, odatq kntqrit, totuw nimeni nu -l desfiinyeazq, nici nu -i mai adaugq ceva.

Acum, fqgqduinyele au fost fqcute ,,lui Avraam wi seminyei lui``. Nu zice: ,,Wi seminyelor`` (ca wi cum ar fi vorba de mai multe), ci ca wi cum ar fi vorba numai de una: ,,Wi seminyei tale``, adicq Hristos.

Iatq ce vreau sq zic: un testament, pe care l -a kntqrit Dumnezeu mai knainte, nu poate fi desfiinyat, awa ca fqgqduinya sq fie nimicitq, de Legea venitq dupq patru sute trei zeci de ani.

Cqci dacq mowtenirea ar veni din Lege, nu mai vine din fqgqduinyq; wi Dumnezeu printr`o fqgqduinyq a dat -o lui Avraam.

Atunci pentruce este Legea? Ea a fost adqugatq din pricina cqlcqrilor de lege, pknq cknd avea sq vinq ,,Sqmknya``, cqreia ki fusese fqcutq fqgqduinya; wi a fost datq prin kngeri, prin mkna unui mijlocitor.

Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure pqryi, pe cknd Dumnezeu, este unul singur.

Atunci oare Legea este kmpotriva fqgqduinyelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacq s`ar fi dat o Lege care sq poatq da viaya, kntr`adevqr, neprihqnirea ar veni din Lege.

Dar Scriptura a knchis totul supt pqcat, pentruca fqgqduinya sq fie datq celor ce cred, prin credinya kn Isus Hristos.

Knainte de venirea credinyei, noi eram supt paza Legii, knchiwi pentru credinya care trebuia sq fie descoperitq.

Astfel, Legea ne -a fost un kndrumqtor spre Hristos, ca sq fim socotiyi neprihqniyi prin credinyq.

Dupq ce a venit credinya, nu mai skntem supt kndrumqtorul acesta.

Cqci toyi sknteyi fii ai lui Dumnezeu, prin credinya kn Hristos Isus.

Toyi cari ayi fost botezayi pentru Hristos, v`ayi kmbrqcat cu Hristos.

Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte bqrbqteascq, nici parte femeiascq, fiindcq toyi sknteyi una kn Hristos Isus.

Wi dacq sknteyi ai lui Hristos, sknteyi ,,sqmknya`` lui Avraam, mowtenitori prin fqgqduinyq.